Profund și emoționant, romanul lui Agnes Martin-Lugand sondează cu luciditate cea mai cumplită tragedie din viața unui om. O carte care te marchează.

Susan Wiggs

         Oamenii fericiți citesc și beau cafea e genul de carte pe care o poți alege doar după nume. Știi sigur că genul acesta de titlu nu are cum să te dezamăgească.

        Cartea prezintă drama unei franțuzoaice, Diane, care își pierde soțul și fiica într-un teribil accident de mașină. Oamenii fericiți citesc și beau cafea este numele cafenelei literare pe care Diane o deține împreună cu Felix ( prietenul ei cel mai bun și nașul fetiței sale).

oamenii fericiti citesc si beau cafea

         Am aflat că încă făceau pe bufonii în mașină în momentul în care camionul i-a lovit. Mi-am spus că au murit râzând. Mi-am spus că aș fi vrut să fiu cu ei. Și după un an, îmi repetam în fiecare zi că aș fi preferat să mor cu ei. Dar inima mea se încăpățâna să bată. Și mă ținea în viață. Spre marea mea nenorocire.

    Cu un an înainte, când am ajuns la urgențe impreuna cu Felix, m-au anuntat că era prea tarziu, fiica mea murise în ambulanță. Medicii nu mi-au lasat timp decat să vomit înainte să mă informeze că și în privința lui Colin nu era decat o chestiune de minute, poate cel mult de ore. Dacă voiam să-mi iau adio, nu trebuia să pierd timpul. Aș fi vrut să urlu, să le spun că mă mint, dar nu eram in stare. Nimerisem în plin coșmar, voiam să cred că mă voi trezi.

      Colin moare liniștit crezând că ,măcar Clara, fiica lor, a scăpat teafără.

      Cât timp era în brațele mele, nu putea să mă părăsească. Pentru ultima oara, Colin mi-a șoptit că mă iubește, abia am avut timp să-i raspund înainte să adoarmă liniștit. Am rămas așa mai multe ore, l-am ținut lângă mine, l-am legănat, l-am îmbrățișat, am respirat pentru el.

      La un an de la moartea celor doi, Diane se află tot în depresie. Felix îi propune să plece într-o călătorie, așa că alege Irlanda, țara unde și-ar fi dorit Colin să-și petreacă concediile.

      Stând la biroul lui Colin cu un atlas în față, parcurgeam harta Irlandei. Cum să-mi aleg mormântul sub cerul liber? Ce loc ar putea să-mi aducă pacea și liniștea necesare ca să fiu față în față cu Colin și cu Clara? Pentru că nu cunoșteam practic nimic despre aceasta țară și, aflându-mă în incapacitatea de a alege un loc anume, am închis în cele din urmă ochii și am pus degetul la întâmplare. Am intredeschis un ochi și m-am uitat apoi mai de aproape. Mi-am folosit și ochiul celălalt după ce am luat degetul ca să descifrez numele. Hazardul alesese cel mai mic sat cu putință, scrisul era abia vizibil pe harta. „Mulranny”. Mă voi exila la Mulranny.

      Diane îi va cunoaște aici pe Jack și Abby, proprietarii case în care locuiește. Se acomodează cu greu aici: nu are prieteni, vinul e prost, mâncarea nu se ridică la pretențiile gastronomiei franțuzești, vremea e schimbătoare și plouă foarte des.

     Viața ei se schimbă din momentul în care îl cunoaște pe Edward, un fotograf ursuz, care se dovedește a-i fi vecin.

    Cu fața dură și aerul disprețuitor, nu mi-a inspirat niciun fel de simpatie. Jack și Abby s-au dus spre el. S-a rezemat de portiera cu brațele încrucișate. Cu cât îl priveam mai mult, cu atat îl gâseam mai nesuferit. Nu zâmbea. Emana aroganță. Genul care petrece ore ântregi în baie aranjându-și lookul de aventurier neglijent. Facea pe inabordabilul.

       De când l-a cunsocut pe Edward, am fost convinsă că între ei se va înfiripa o frumoasă poveste de dragoste. De aici, am citit cartea pe nerăsuflate.

      Diane participă la expediții fotografice împreună cu Edward, lucru care le va consolida relația. Totuși, legătura lor se strică atunci când apare un personaj feminin din trecutul lui Edward. Ce se va întâmpla între ele două? Diane va lupta pentru inima lui Edward?

      Ar mai fi multe de scris, dar vă las să citiți cartea. Nu ar mai avea farmec să o citiți, dacă vă divulg ce se întâmplă în final.

       Tocmai ajunsesem în fata cafenelei mele literare. Felix nu era acolo, logic. Dar cerul albastru era întotdeauna prezent la întâlnire; am zâmbit închizând ochii. Eram pur și simplu în stare să profit de bucuriile mici și simple. Făceam deja asta, ma simțeam deja mai bine. Mi-am atins verigheta. Într-o zi o voi da jos. Poate pentru Edward. Am auzit telefonul sunând. Era timpul să muncesc. Înainte să intru, am aruncat o privire spre firmă. Oamenii fericiți…

   Oamenii fericiți citesc și beau cafea – Agnes Martin Lugand – Editura Trei, 2016 poate fi achiziționată de aici.

Facebook Comments
This entry was posted in Cărți and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

4 Responses to Oamenii fericiți citesc și beau cafea

  1. Iris says:

    Nici acum nu stiu de ce am ezitat sa o cumpar. Titlul imi atrasese atentia, cum era de asteptat. M-ai convins, in zilele urmatoare o sa-mi beau cafeaua citind aceasta carte 🙂

  2. Ştefania says:

    Mulțumesc Simona dragă pentru recomandare. Trec cartea pe lista noilor cumpărături.
    O săptămână rodnică îți doresc.
    Te pup ❤

Lasă-mi un comentariu